De Pasti

Cel mai profund am simtit atmosfera de Pasti cand eram tanara invatatoare intr-un sat de langa Iasi. Mi-a ramas in memorie mirosul cozonacilor si sporovaiala femeilor care trebaluiau prin curti in Joia Mare. Eu veneam cu trenul si toata natura renascuta in prag de primavara cu aromele de iarba cruda, pamant ud si placinte imi inunda inca din gara plamanii dandu-mi asa... un sentiment de fericire fara sa pot preciza un motiv anume.

Acelasi sentiment de bucurie sufleteasca l-am mai simtit pe malul Prutului, intr-un sat, in preajma Pastelui. Se simtea in atmosfera ca toata lumea se pregatea de sarbatoare. Se scuturau covoare, se spalau geamuri si perdele. Gradinile, livezile erau curatate, varuite si proaspat sapate. Parca era mobilizare generala si toata lumea era ocupata. Si mirosurile din aer... Oh, Doamne, cred ca sunt prea sensibila la mirosuri dar nu pot si nu vreau sa uit mirosul Pastelui de-acasa! Miroase uneori a flori de primavara, alteori a fum de la frunzele uscate arse si mai ales miroase a coptura, a cozonaci si pasca.

Va povestesc asta pentru ca m-am tot intrebat zilele trecute ce anume lipseste aici de nu mai au sarbatorile acelasi farmec ca acasa.

Desi personal am urat curatenia generala de la Pasti si Craciun in copilarie cand mama mea "distrugea" toata casa, acum imi lipseste entuziasmul ei. Avea mama o energie pe care n-am s-o egalez niciodata. Scotea toate lenjeriile de pe paturi, scotea covoarele din toata casa, perdelele de la geamuri, fete de masa... tot, tot. Ramaneam cu casa pustiita cateva zile pana stergea ea praful si paianjenii din toate ungherele. Apoi, incet-incet, punea totul in ordine. Avea mama mania apretatului de te bagai in pat si scartaia cearsaful sub tine, perdelele stateau tepene asa cum le facea ea faldurile iar fetele de masa erau ca din reviste. O vedeam obosita in prima zi de Pasti dar stiam ca e multumita si mandra. Toata lumea o admira pe mama mea cum poate ea sa tina o casa cu patru copii asa curata.

Nu va grabiti sa ma condamnati ca n-o ajutam dar mama nu m-a lasat niciodata sa fac treaba in casa. Zicea ca voi avea timp sa fac toate astea cand ma voi marita si-apoi ma fugarea la invatat. Si-am invatat cat am stat la mama si da, mi-a venit si mie randul la curatenie si gatit. Ziceam mamei ca eu oricum voi avea servitoare cand voi fi mare si ea rade si acum de mine si ma intreaba unde imi este servitoarea. Stai mama, am spus ca atunci cand voi fi mare... nu vezi ce mica sunt?

Se apropie Pastele si in Canada. Luni si marti sunt libera apoi lucrez inclusiv duminica in prima zi de Pasti. Ar trebui sa fac ceva curatenie, sa ma mobilizez, sa fac si o lista de cumparaturi, cadouri de iepuras pentru copii. Am dat comanda de cozonaci la magazinul romanesc. Eu inca n-am curaj sa fac. Recunosc! Mai trebuie sa cresc si nustiu cum ajung in fiecare an sa spun ca "la anul o sa fac eu cozonac!" Acasa era simplu: primeam cate unul-doi cozonaci de la mama, alti cativa de la mama-soacra si eram salvata.

Lasa ca ma fac eu mare!

PS: Voi face o postare speciala de Pasti sa va povestesc cum a fost. Avem o invitatie speciala de la niste romani mai vechi pe-aici.