Cautari...

N-am scris marti asa cum mi-am propus pentru ca sunt putin stresata sa ma gasesc. Atentie: sa ma gasesc nu regasesc! Nu m-am pierdut pe nicaieri ci doar nu am gasit inca jobul vietii mele. Unii probabil inteleg ce vreau sa spun altii sunt sigura ca asteapta sa gaseasca explicatii in randurile ce urmeaza. Nu stiu sa va explic prea mult pentru ca daca as putea sa-mi explic mie in primul rand, totul ar fi mai simplu. Poate ca incercand sa va explic voua imi voi limpezi si eu gandurile. Poate unii dintre voi vor sti sa imi dea ceva idei...

Acasa nu mi-am batut capul prea mult cu asta. Aveam un job, veneau banii sa avem ce intinde de la un salariu la altul... daca eram eu bucuroasa cu ceea ce faceam sau nu, asta nu prea conta ca si asa prea multe optiuni nu erau. Odata ajunsa aici am simtit ca pot face absolut tot ce-mi doresc doar ca marea mea problema este ce sa-mi doresc. Revine urlatoare in capul meu sacaitoarea intrebare: Eu ce ma fac atunci cand voi fi mare??????

Cand am ajuns in Canada am acceptat orice job pentru ca eram fortati de imprejurari dar intre timp am dedus ca fara scoala canadiana e greu sa gasesti un job bine platit si cum mai am vreo 25 de ani cel putin pana la pensie am zis ca merita sa vad ce pot face acum pentru mai tarziu pana nu e... prea tarziu. Am avut ca tema de gandire sa gasesc un domeniu, o meserie, care sa imi placa, sa fie bine platita si care sa se mai si caute. Degeaba faci scoala daca nu sunt locuri de munca, degeaba faci scoala si cheltui o groaza de bani pe ea daca nu iti recuperezi banii aia vreodata sau degeaba gasesti angajator si esti platit frumos daca tu esti pe zi ce trece mai nemultumit de viata ta. Trebuie gasit un echilibru intre cele trei.

Prima mea alegere s-a dovedit a fi una gresita. Am facut un curs de contabilitate gratuit (pe care il recomand cu incredere celor pasionati ce isi cauta job in domeniu) la St Gabriel Adult Learning Centre. Am avut practica la firme in ultimele doua luni (din sase) si la final am fost angajata de compania unde am muncit cu drag si spor doua luni dovedind cat sunt de priceputa, serioasa, isteata... bla, bla. Am dat de baut si toate au fost bune si frumoase inca vreo doua luni cand am realizat ca ma plictisesc ingrozitor. Atunci a venit oferta de la Tim Hortons sa ma intorc "mare managera" de magazin si iaca asa am legat contabilitatea de gard. Chiar daca acum imi pare rau, cale de intoarcere nu prea mai vad si chiar de as gasi altceva pe contabilitate parca tot nu m-as duce cu inima deschisa.

Nu ma deranjeaza sa o iau de la capat pentru ca am facut-o de mai multe ori in viata si simt ca inca ma ajuta capusorul. Problema mea cea mare, asa cum v-am mai spus, este catre ce. Ma tot gandesc ca in clasa a 8-a cand trebuia sa dam treapta I eu voiam sa plec la Targu Mures la tehnica dentara dar prietena mea din acea vreme si care este minunata mea prietena si in ziua de azi a insistat sa mergem la pedagogic (Moas-ta pe gheata, Cata, ca n-ai mers cu mine la Targu Mures!). Ce-ar fi acum sa-mi urmez visul din copilarie si sa ma fac ce mi-am dorit? Ar suna ca o regasire, nu?

Exista totusi o problema: m-am uitat la Colegiu si am vazut ca cer notele din liceu la mate, biologie, engleza si chimie sau fizica iar eu n-am facut chimie si nici fizica decat pana in clasa a 10-a iar ei vor fix notele din clasele 11, 12. Voi cere totusi o intrevedere cu un consilier sa vad ce e de facut. De fapt i-am trimis un e-mail si astept sa vad daca raspunde. In caz ca nu raspunde il sun maine cand ma intorc de la munci.

Cum intentionez sa supravietuiesc pe perioada scolii? Cer OSAP. Este un imprumut de la stat pentru a face scoala si iti sunt acordati si bani pentru supravietuit. Inca trei ani de strans cureaua nu ne omoara... ca tot o strangem de 18 ani de cand ne-am casatorit. Suna frumos in teorie dar sa vedem cum stam cu realitatea. Poate stie cineva mai multe despre OSAP sa-mi spuna si mie cum functioneaza povestea asta. Oricum, sunt invatata sa muncesc pentru ca am mai facut o facultate muncind ba chiar m-am maritat si-am mai facut si un copil in vacanta dintre anul 3 si 4. Hahaha, mereu radem de fiu-miu ca de-aia e asa destept ca a facut deja anul 3 de facultate cand era in burta si a scris lucrarea de diploma impreuna cu mine. Oricum, a fost intelegator si s-a nascut a doua zi dupa ce am predat lucrarea de la practica si-am incheiat astfel cu bine sesiunea de vara.

Iar m-am intins cat o zi de post dar macar asa va dati seama de furtuna gandurilor din capul meu.