Jocul de carti

Buna din nou! Daca e marti e zi de blog. Numai ca asta este o marti mai speciala ce vine dupa un long weekend in care a fost Victoria Day. Sunt obosita si mi-e somn de la atata aer curat. O zi intreaga m-au smuls de langa laptopul meu si m-au tinut afara, in parc, sa respir oxigen pur si simplu!!!! Chiar le-am spus ca ma doare capul de la atata oxigenare. Cred ca e prima noastra iesire dupa iarna grea ce pare sa fi trecut. Acum ne chinuie o primavara ploioasa si rece dupa care, intr-un final, probabil va veni o toamna la  fel. Si ieri ne-a picurat putin dar ne-am incapatanat sa ramanem sa coacem micii la gratar. Si gratarul a fost primul facut de noi de cand suntem in Canada. Am mai fost invitati la unii sau la altii dar pe asta l-am chinuit noi. I-am facut vant, l-am gadilat si l-am sucit pana am obtinut ce voiam de la el. S-a lasat greu convins! Oricum, ideea e ca ne-am intors victoriosi si fericiti acasa cu hainele de pe noi mirosind infernal a fum. Mare isprava am mai facut!

Am mai repeta ce-am invatat ieri si am mai experimenta multe altele daca am avea masina  pentru ca fara acest lux necesar este tare dificila deplasarea cu toata trupa. Am putea evada din oras, sau am vedea alte orase apropiate dar asa... stam in zona si ne gandim de nenumarate ori pe secunda daca ne bagam sau nu sa luam masina. Nu pretul ne sperie ci asigurarea de circa 400 dolari pe luna plus parcarea plus benzina... Ca sa nu mai spun de alte cheltuieli legate de masina ce pot sa apara. Am avut o experienta tare urata acasa cu o masina second hand si tare ne temem sa nu se repete povestea.

In rest... long weekendul a venit dupa o alta saptamana grea de munca asa cum sunt toate saptamanile noastre. Abia in Canada am aflat ce inseamna sa muncesti cu adevarat. Si daca tot am adus vorba despre asta va voi povesti azi o intamplare de pe vremea cand eram acasa inca. Eram intr-un tren si la un moment dat, o tipa bruneta cu parul lung, ce aducea putin a Leonida Lari in tinerete, iese dupa mine pe culoar si ma cheama in cuseta la ea. Nu intelegeam ce vrea dar am zis sa o ascult si m-am dus. Era singura si s-a apucat de scotocit in poseta. Eram si mai intrigata dar ma grabeam si-am intrebat ce vrea. Mi-a spus ca a simtit dintr-o data ca trebuie sa trag o carte din pachetul ce-l avea in mana si, acum, il intindea spre mine. I-am spus razand ca nu cred in asa ceva si-am dat sa ies. A insistat ca simte ea ca eu trebuie sa fac asta. Avea un pachet de carti mai mari decat cele obisnuite. Probabil erau de Tarot (habar n-am!). Am tras o carte si pe ea era desenat un magar incarcat cu mai multi saci mergand pe un drum. Apoi mi-a intins un alt pachet de carti mai mici si mai vechi. Mi-a zis ca sunt carti vechi rusesti. Am tras si de acolo o carte pe care scria "IZVINITE" cu litere rusesti. Mi-a zis ca inseamna "IERTARE". Am ridicat din umeri si intrebarea nerostita din ochii mei a facut-o sa-mi spuna ca in sinea mea cu siguranta stiu ce inseamna toate astea. Doar sa privesc atenta inlauntrul meu. Am plecat din cuseta ei profund tulburata si de atunci ma tot gandesc ce-o fi insemnat asta. Uneori, cand muncesc prea mult, ma gandesc ca eu oi fi magarul ala si ca odata si odata voi fi iertata si va fi soare si pe strada mea.

Poate am fost programata atunci pe modulul "munceste!" prin cine stie ce tehnici de hipnoza pe care nu le-am aprofundat in facultate si trebuie sa imi gasesc iertarea cumva, sa ies din transa sau... poate era mai bine sa-mi vad de drum si sa nu ma uit in gura si in cartile altora!

Va pup pana martea viitoare cu mult drag!