Wednesday, July 13, 2016

Vreau la mama din nou!

Sor-mea imi facea in ciuda dimineata ca ea e acasa cu mama ei. Vreau si eu la mama ei, zic.

Cine pana mea m-a pus pe mine sa plec la capatul pamantului?

Ce-am cautat?

Uite-asa mai sunt si zile dintr-astea cand stai cu coatele pe masa, cu barbia in pumni si ochii atintiti in gol cautand raspunsuri profunde fara sa auzi sau sa mai vezi nimic in jur. Doar ai impresia ca auzi sunetele atat de cunoscute ale Iasiului si-ale Copoului in mod special, ca esti acolo, ratacind pe strada Alecu Russo, strada copilariei mele. Acolo, fiecare pietricica din asfalt ne-ar recunoaste pe mine, pe Zizi, pe Oana si pe Gabi. Am vorbit azi si cu Zizi si i-am spus cat imi este de dor de copilaria noastra minunata. Am auzit ca si Tudy si Focsa sunt in Canada dar cred ca in zona Montreal. Mi-ar placea sa dau de ei pe-aici.

Azi am vazut la un client un salariu de-ala de nici in vise nu indraznesc sa visez si m-am intrebat cu voce tare cum o fi, oare, asa o viata. Colega mea a zis ca e mare pacat sa fii invidios. Fereasca Sfantul! Eu nu-s invidioasa, n-am fost si nu voi fi pe nimeni. Ca mi-ar placea sa fiu si eu in stare e altceva, nu e invidie.

Ce legatura are dorul de mama cu banii omului? Pai are! Ca daca as avea eu banii aluia m-as duce de cel putin doua ori pe an acasa sa stau cu capul in poala maicutei mele macar olecuta. Si cum nu-i am, stau cuminte aici muncind cu drag si spor, sperand ca poate la anul va fi mai bine si-mi voi permite. Si-atunci iarasi ma intreb ca prostul: de ce-am plecat eu de-acasa daca totul este inca mult sub nivelul a ceea ce-am avut acolo? Au trecut doar patru ani. Ok, ok, inca n-au trecut cei cinci, sapte sau zece ani de chin initiatic. Stiu! Strang din dinti si merg mai departe.

Si ca sa fie clar, nu am scris postarea asta ca sa ma plang, nu ma apasa, nu sufar rau. Doar voiam sa va spun ca mai sunt si momente cand doare distanta asa cum promit sa va povestesc si atunci cand va inceta sa mai conteze daca se va intampla vreodata. Ca daca tot m-am apucat de povestit pe-aici cum e cu viata de emigrant apoi sa va spun si cu bune si cu rele.

No comments:

Post a Comment